Cliccando su una parola della poesia, puoi effettuare la ricerca direttamente nel vocabolario del Dialetto Sampietrano.
Lu sule te San Pietru ete diversu te l'autri suli
Parla, sona, canta, cu tanti culuri
Autore: Pierluigi Covelli
Data di inserimento: 2024-09-27 21:31:32
Voti Positivi: 17 | Voti Negativi: 1
Cè sulagna! Face nu cautu ca te suture
âNa cariola ânterra ânde sta sculu,
la sira, la matina, a tutte lâure,
stu faugnu me vai propiu ntra lu culu.
Eh drhu Signore!!! Nâalitu te ientu nu putia
sulu pe nu mumentu fare sare,
cu me pozzu allâumbra te stĂ ulia
sulamente ddo minuti ddifriscare!?
Ma l ânviernu, quando rria, giĂ me sentu,
ca ticu: âface ntustare ste povere osse;
stu friddu, cchiui te lu cautu, è ânu turmientuâ!
La verità , sta pensu, è sulamente quista:
simu viziati, facimu mute mosse!
Te conseguenza, mancu lu tiepitu stai ânlista.
Francesco Giordano
Autore: Francesco Giordano
Data di inserimento: 2024-09-28 10:25:43
Voti Positivi: 15 | Voti Negativi: 0
Lu sule stai a punente e sta scurisce,
se sente, rraucĂ ta na cicalaâŚ..
nu cane lupu sta rusce e ânnamarĂŹsce
inthra ânu nitu se sente ânu stindicchiu tâala.
Se ddĂŹscita ânu riddhru chiangi-chiangi,
cu lu cri-cri te pizzica lu core,
âna scialineddhra sta scioca ânthra lâaranci
âŚse perdenu le finite ântra stu fore.
Iou sittatu an terra, ncoste a âna scala,
ânu libbru chiusu a manu, su studente;
lu tata tira lâacqua cu se llava,
ni scappa ânu surrisu cumpiacente.
Uè tĂ â ticu ântra mie â, cu le fatie
Te ddhre razze ca zappanu stu fore,
tie tiri lâacqua ca serve sulu a mie
e lâacqua è toa, è fatta te sutore.
Iou moâ, me passa ânu pinsieri:
Ma ci nu ncâeri tie cu ddhru gran core
Iou putia fare sulu ânu mistieri,
te lu fureseâŚ.., e tie me uei dottore.
Uè tà , stasira nu te llavare
Si beddhru puru quandu vai mmucatu,
mbrazzate a mie, tâaggiu ringraziare
pe tuttu quiddhru ca mâĂ sempre datu.
Liberamente da me adattata, da un'idea di G.Diviesto
F.Giordano
Autore: Francesco Giordano
Data di inserimento: 2024-09-28 10:43:32
Voti Positivi: 11 | Voti Negativi: 0
La mamma è nâauthra cosa: lu cirvieddhru,
lu piernu te la casa, lu fiatu, lâarmunia;
è quiddhra ca cumanda lâintera cumpagnia;
stai an capu te lu capu te casa: è nu cappieddhru.
An turnu tene sempre capannieddhru,
bbata a mille cose, è comu Maria;
e ci nu se ferma pe âna malatia
stai sempre tisa, lâurtimu natu an queddhru.
A ci ânu puntu, a ci âna facce storta,
a ci ânu vasu, a ci ânâavvertimentu.
E se capisce la mamma quandu ha morta,
quandu nu ncâete cchiui sta ruzzuluna:
ca pare ca te âccite ognu mumentu
e dopu ânu minutu te pirduna.
Autore: Francesco Giordano
Data di inserimento: 2024-09-28 10:47:24
Voti Positivi: 12 | Voti Negativi: 0
Nu te pinsare
ca iou suntu cchiui lâarvilu te âna fiata,
te quiddhri ca li furesi chiantanu ânthra llu fiĂŠu
cu li paritieddhri ausati nturnu nturnu,
a ddu ânthra pethre e scrasce
âncâera cu timi le sacare.
None, figghiu,
la campagna mia lâannu cangiata tutta:
âCenthru-ri-si-tin-zialeâ lâĂ nnu chiamata moi,
e a ci nci abita ete la nublessa,
gente ca nun bole cchiui
cu ni parli alla manera noscia,
percè, me ticenu, ca lu dialettu
ete cosa ca sape te villanu.
Gente sthruita suntuâŚ.
E none ca sapenu sulu lâitalianuâŚ,
moâ canuscenu puru
lu parlare te tutte le lingue te lu mundu,
senza cuntare
la lngua âncora cchiĂš saputa
te li sthrĂŠusi.
Iou stessu, figghiu miu,
ânâarvilu signuru moâ me sentu.
Me ticenu ca âfazzu onore alla mia razzaâ,
percene, comu li vecchi signuri te na fiata,
tegnu lu sangu blu inthra âlle vine.
E bbÊ veru, figghiu miu, è la stessa cosa:
ca a quiddhri lu sangu
na ddivintatu niuru
percene vivenu ncafurchuati,
te nâannu allâauthru chiusi ânthra palazzi;
a mie sâĂ fattu niuru
pe li parĂŹti ca mâĂ nu ausati ânturnu,
parĂŹti vĂ uti, fencâalle stiddhre te lu cielu;
pariti ca mâĂ nu fattu scerrare
lu sule, lu ientu e puru la ddòre te la terra.
F.G.
31.03.2018
Autore: Francesco Giordano
Data di inserimento: 2024-09-28 10:50:18
Voti Positivi: 8 | Voti Negativi: 0
Eh mĂ ! Me ricordu ncora dhru giurnu malitettu
pare foi ieri, e puru su tantâanni;
chiangivi a sthrazzacore, minata ânthrâ allu liettu.
Me ricordu, nui piccinni, nci sthringivi forte
E dhru giurnu lâamore nuesciu
sfitau lu mundu interu, sfitau puru la sorte.
Io chiangia, capia ca la vita cchiui nu bera rosa;
tie me me mbrazzavi e dicivi, sforzandu la ucca a risu
â nu chiangere, nâcè la mamma, pensa a na bella cosaâ.
Eh mà , moi ulia tè mbrazzu, ulia cu stai cu mie
E strtingendute ulia te ticu ca thruai âla bella cosaâ.
E sai ce bbete? Cu pensu sempre a tie.
F. Giordano
Autore: Francesco Giordano
Data di inserimento: 2024-09-28 10:57:35
Voti Positivi: 7 | Voti Negativi: 0
Te stu periodu tantu tempo arretu
Te vinu e de mustu profumava Santu Pietru
Lu santipitraru se nde turnava
Te la rotonda e de campu Te mare
Pe' scire a vindimare.
La fimmina pronta alle cinque Te la matina
Forbice e sicchiu a manu
N' anti casa te lu patrunu
Passava Lu camiu e le caricava,
Ci putia pure Lu figghiu se portava
Cussi la sciurnata Te bucca e carica Se buscava
Ci scia a Lieuli a Cantamessa
Vindimare era na festa
Se ritia se scherzava
Intra le filare na' canzune popolare sempre echeggiava
Ma soprattuttu se fatiava
E ci n' acinu an terra Te la rappa Catia
Comu na preziosa perla, se cugghia
Quandu l' urtima Tina era china
Lu fattore scia rittu rittu alla cantina
Tra le strate te Santu Pietru
Nu profumu na dore
Ca te mbriacava Lu core
Mustu biancu, russu malvasia
La ndore ntra le case trasia
Mo.le cose su cangiate
Lu santupitraru pe' campare
Alla postu te lu cippune a misu lu pannellu solare
Ma tinimu chiusa e cilususa ntra lu core
Te lu mustu la ndore
Te lu vinu lu sapore
Autore: Stefania Leone
Data di inserimento: 2024-09-28 12:05:52
Voti Positivi: 9 | Voti Negativi: 0
Lu dialettu santupithraru nuesciu ete musica ntica
Ca ntra li cuori bussa comu n'amica
Le parole te li nonni e te le madri
ne parlanu de li tiempi chiĂš cauti
Alli giovani vae consegnatu
comu nĂš donu preziosu e amatu
CussĂŹ lu passatu nu se nde vae
ma vive conu nè lu tae
Percè ogni frase, ogni suonu
nci ricorda te ddu vinimu
E lu futuru sarĂĄ chĂŹĂš veru
ci ntrĂ lu dialettu chiamu lu sentieru
Autore: Pierluigi Covelli
Data di inserimento: 2024-09-28 17:44:48
Voti Positivi: 13 | Voti Negativi: 0
La prima sveglia la sunavanu lĂŹ cedrri, tra mite e passaricchi cuminci te stindicchi, poi lu cautu ntra la machina te lu ghiasciune te spanteddra e pari propriu na cuzzeddra, scindi uardi ancelu e riti e l'uecchiu fuce all'arvilu te fiche,mangi cu do garze ca quasi nnutichi culle fiche e le friseddre nu te nde iessenu punteddre Liberi e felici piccinni ieri, osce quasi vecchi,culli uai ma cu dri ricordi ntra li pinzieri e dra felicitĂ ca na rrimasta intra all'uecchi!!!!
Autore: Ugo Lops
Data di inserimento: 2024-09-28 22:41:50
Voti Positivi: 11 | Voti Negativi: 0
Cu nu fogliu biancu
Na penna a manu
Cercu l' ispirazione pe' scrivere na poesia
Me dummandu e pensu
C' e' pote essere poesia ?
La mente pensa e la manu scrive
Poesia, ete na mamma ca mbrazza e bacia
Lu piccinnu sou.
Poesia ete nu vecchiareddhu sittatu nanti l' uscita te casa
Cu na coppola an capu, nu bastone consumatu
Ntra le mane
Ca se gode l' urtime sciurnate te sule cautu te settembre
Ete lu furnaru, lu contadini
Poesia ete nu semplice cristianu
Ca te parla cu lu core e te tai buoni consigli
Lu sule, lu mare, lu cielu ....
Tuttu po' divintare poesia
Tuttu po' divintare amore
Tuttu dipende da comu vuardi e piensi
Autore: Stefania Leone
Data di inserimento: 2024-09-29 07:08:50
Voti Positivi: 9 | Voti Negativi: 0